Piața internă a vinului din România trece printr-o repoziționare clară în 2026: vinurile albe câștigă cotă de piață, cele roșii înregistrează o ușoară scădere, iar rosé-ul își menține stabil ritmul de vânzare [1]. Dacă sunteți producător — indiferent că vinificați la Dealu Mare, Cotnari sau Murfatlar — aceasta este o schimbare structurală care merită integrată în planificarea recoltei și a mixului de soiuri din această toamnă.

Ce spun datele despre preferințele consumatorului român

Evoluția preferințelor de consum documentată în 2026 arată o tendință consecventă: vinurile albe câștigă teren, vinurile roșii înregistrează o ușoară scădere, iar rosé-ul își menține stabil ritmul de vânzare. Această dinamică nu este întâmplătoare — ea reflectă un consumator mai atent la prospețime, aciditate și versatilitate gastronomică, calități pe care albele le oferă cu ușurință.

La nivel global, contextul este la fel de relevant. Conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), în 2024 consumul global de vin a ajuns la 214,2 milioane hectolitri, o scădere de 3,3% față de 2023 și cel mai jos nivel înregistrat din 1961 [1]. Producția globală a scăzut la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel în peste șase decenii [1]. În 2025, producția a înregistrat o creștere modestă de aproximativ 3% față de nivelul istoric scăzut din 2024, dar a rămas aproximativ 7% sub media ultimilor cinci ani [1].

România a evoluat diferit: în 2025, producția internă a crescut cu aproximativ 29% față de 2024, o revenire semnificativă după un an afectat de condiții climatice dificile [1]. Această creștere a ofertei, combinată cu schimbarea preferințelor, face ca decizia privind mixul de soiuri să fie mai strategică ca oricând.

Premiumizarea: bea mai puțin, dar mai bine

Una dintre cele mai clare tendințe internaționale — și cu ecou direct în România — este orientarea spre segmentul premium. Experții descriu 2026 ca începutul „Marii Recuperări" pentru industria vinului, dar subliniază că nu ne întoarcem la o logică a volumelor mari [1]. Acum contează calitatea, agilitatea și inteligența deciziilor. Se bea mai puțin, dar cu mai multă atenție și mai multă valoare investită [1].

Pentru un producător din Dealu Mare sau Murfatlar, aceasta înseamnă concret: consumatorul care intră astăzi într-o cramă sau comandă prin HoReCa premium caută trasabilitate, poveste și origine verificabilă. Vinurile cu indicație geografică (IG) sau cu denumire de origine controlată (DOC) — categorii reglementate de ONVPV — răspund tocmai acestei cereri, cu condiția ca eticheta și comunicarea să valorifice explicit aceste atribute.

Canalele cele mai potrivite pentru segmentul premium sunt HoReCa de nivel superior, vânzarea directă la cramă și enoturismul — segmente în care relația personală cu producătorul și autenticitatea experienței devin argumente de vânzare la fel de importante ca vinul din pahar.

Vinurile organice și moderarea alcoolului: două tendințe convergente

Sustenabilitatea nu mai este un trend marginal — devine un criteriu de selecție relevant pentru consumatori și producători deopotrivă. Piața vinurilor organice este în creștere semnificativă și va continua să se extindă în 2026 și dincolo [1]. Pentru cramele din Cotnari sau din alte areale cu tradiție, certificarea ecologică poate deveni un diferențiator real, mai ales pe canalele de export și în segmentul de consum educat.

O a doua tendință convergentă este creșterea interesului pentru vinurile cu alcool redus, reflectând preocupările legate de sănătate și stil de viață [1].

Combinând originea DOC sau IG cu practici ecologice și un profil de alcool moderat, un producător poate construi un portofoliu coerent și competitiv atât pe piața internă, cât și la export.

Ce înseamnă aceasta pentru planificarea producției dumneavoastră

Mixul de soiuri: Dacă ponderea albelor în producția dumneavoastră este sub tendința pieței, acum este momentul să evaluați conversia unor parcele sau să priorizați soiurile albe autohtone — Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească — cu potențial premium recunoscut.
Etichetarea și comunicarea originii: Valorificați mențiunile DOC/IG pe etichetă și în materialele de vânzare. Consumatorul premium este dispus să plătească mai mult dacă înțelege ce cumpără.
Declarațiile de recoltă și de stocuri: Ținerea la zi a declarației de recoltă și a declarației de stocuri (obligații față de ONVPV) nu este doar o cerință administrativă — este baza trasabilității pe care consumatorul educat o cere tot mai des.
Canalele de distribuție: HoReCa premium, vânzarea directă și enoturismul sunt canalele cu cea mai bună valorizare a produsului. Investiția în experiența vizitatorului la cramă are un randament direct în fidelizarea clientelei și în creșterea prețului mediu de vânzare.

Tehnologia joacă și ea un rol crescând: monitorizarea viilor prin senzori și drone optimizează irigația și sănătatea plantelor, iar inteligența artificială este utilizată pentru decizii mai precise privind momentul optim de recoltare [1].

Cum vă poate sprijini Cepaos

Gestionarea unui portofoliu diversificat — albe premium, rosé stabil, roșii repoziționat spre calitate — presupune un volum semnificativ de date. Cepaos oferă urmărirea fermentațiilor pe loturi, analizele de laborator înregistrate per lot, gestionarea stocurilor de sticle și dopuri, documentele reglementare (cartea pivniței, declarații și rapoarte față de autorități), etichete digitale EU și rezervările de enoturism — reunite într-o singură platformă, de la recepția strugurilor și urmărirea fermentației până la documentația de export și vânzarea directă.

Dacă doriți să vedeți cum Cepaos se potrivește cu fluxurile cramei dumneavoastră, vizitați cepaos.com și descoperiți modulele disponibile pentru producătorii din România.

Surse

Tendințe globale în industria vinului în 2026 | ADAR — adar.ro, accesat la 14 octombrie 2026. https://adar.ro/tendinte-globale-in-industria-vinului-in-2026/